Am stat de vorbă cu câțiva tineri din Generația VOT pentru ca tu să afli cum poți contribui la schimbare, chiar dacă nu ai vârsta legală de vot. Vom face cunoștință cu: Alexandra Mihai, Mihai Tănase, Ștefan Lupu, Catinca Iorga.
1. Ce i-ai spune unui tânăr care încă nu are drept de vot?
„Informează-te, află cum funcționează statul, ce e aia o Constituție, de ce avem Parlament, ce e un consiliu local, ce face președintele. Aceste aspecte trebuie să fie cunoscute, întrucât te vor ajuta să fii un cetățean informat chiar dacă nu ai drept de vot. Viața civică nu începe odată cu vârsta de 18 ani!” – Alexandra Mihai, 18 ani;
„Lipsa dreptului la vot nu înseamnă, în mod automat, că nu te poți implica în comunitatea ta. Îndeamnă-ți prietenii cu drept de vot să o facă, implică-te în asociații, luptă pentru ca localitatea, județul și țara ta să se schimbe exact așa cum îți imaginezi. Vârsta nu este și nu va fi niciodată un impediment, câtă vreme lupți pentru drepturile tale informat și pragmatic.” – Mihai Tănase, 17 ani;
„Implică-te! Implică-te cât mai mult! Documentează-te pentru a ști ce să faci când vei avea tu 18 ani și drept de vot!” – Ștefan Lupu, 17 ani;
„Aș încuraja tinerii să se informeze despre ce se întâmplă în politică încă de la începutul liceului, chiar dacă nu au drept de vot. Informația acumulată de acum îi va ajuta să ia decizii în viitor, când își vor putea exercita dreptul la vot.” – Catinca Iorga, 19 ani.
2. Care ar fi motivele pentru care oamenii nu ies la vot?
„Oamenii nu ies la vot pentru că sunt dezinformați, oamenii nu ies la vot pentru că sunt egoiști. Oamenii nu ies la vot pentru că preferă să trăiască în incertitudine în loc să depună un efort minim pentru a înțelege cum funcționează votul. Oamenii nu ies la vot din frică, nesiguranță. Toate emoțiile negative legate de vot se nasc din nesiguranță. «Dacă ies la vot, cu cine votez? Nu ies la vot, politica mă corupe! Nu ies la vot, protestez împotriva politicienilor care îmi distrug țara!» Toate aceste motive sunt nefondate și pot fi ușor contrazise. Dacă ești informat, primești răspuns pentru toate întrebările menționate anterior.” – Alexandra Mihai, 18 ani;
„Motivele sunt multe și variate, dar în primul rând vorbim de o dezinformare în masă. Sintagme precum «oricum sunt toți la fel» sau «nu o să se schimbe nimic» pot fi combătute prin informarea cetățenilor. Aceștia trebuie să știe că în absența lor de la urnele de votare partidele politice câștigă alegerile fără o majoritate reală, reprezentativă, ci doar una relativă, față de numărul votanților. Cred că principala idee este că oamenii sunt dezinformați, iar dezinformarea atrage cu sine comportamente anticivice.” – Mihai Tănase, 17 ani;
„«Lasă, un vot nu schimbă nimic». Ăsta ar fi principalul motiv pentru care oamenii nu ies la vot.” – Ștefan Lupu, 17 ani;
„De multe ori, oamenii nu ies la vot deoarece consideră că toți politicienii sunt la fel și că votul lor nu ar schimba nimic. Totuși, realitatea este că, atunci când mulți cetățeni se implică, politicienii vor realiza că țara necesită o schimbare. Aceștia vor fi nevoiți, astfel, să respecte voința poporului.” – Catinca Iorga, 19 ani;
3. Ce părere ai despre votul obligatoriu? Avantaje și dezavantaje
„Votul obligatoriu îi avantajează pe candidați și, simultan, ar trebui să ne avantajeze și pe noi. Trebuie să învățăm să fim responsabili și în acest fel există mai multe posibilități de a-ți exercita dreptul la vot. Dacă votul ar fi opțional, am lupta să convingem, la fel ca în cazul votului obligatoriu, cât mai multe persoane să voteze. Munca noastră nu s-ar schimba. Votul opțional ar aduce cu sine mai multă responsabilitate din partea politicienilor, însă ne-ar aduce pe noi, cetățenii, într-o poziție de comoditate, ceea ce nu e bine. E, într-adevăr, un subiect complex.” – Alexandra Mihai, 18 ani;
„Sunt în totalitate de baricada celor care nu susțin dreptul la vot, motivul fiind dat tocmai din întrebare. Când vorbim despre vot, vorbim de un drept, nu de o obligație. Exercitarea unui drept este condiționată de voința cetățenilor de a o face. Deși în diverse cercuri este susținută această idee drept o rezolvare la problema prezenței reduse, eu unul consider că e mai sănătos pentru țară ca cetățenii să meargă la urne pentru că își doresc asta, să meargă informați, decât să fie obligați să voteze și să o facă în mod inconștient.” – Mihai Tănase, 17 ani;
„Avantaje: Alesul are o reprezentativitate mai mare și am avea o prezență mai mare la vot.
Dezavantaje: Obligi omul și intri în viața lui fără să-l faci să înțeleagă de ce să iasă la vot.” – Ștefan Lupu, 17 ani;
„Votul obligatoriu ar putea, pe de-o parte, să mobilizeze cetățenii și să crească responsabilizarea socială. Dar, pe de altă parte, cei neinteresați ar putea sa se simtă obligați să facă ceva ce nu își doresc, ceea ce contrazice idealul libertății.” – Catinca Iorga, 19 ani;
4. Este pandemie și tinerii sunt speriați că se vor infecta sau îi vor infecta pe cei dragi. Care este opinia ta privind exercitarea dreptului de vot în pandemie?
„Ne expunem aceluiași risc la care ne expunem când mergem la supermarket, la bancă sau când circulăm cu mijloacele de transport în comun. Ne asumăm riscul atunci când mergem să achiziționăm cele necesare pentru următoarea săptămână, dar nu ne asumăm să ieșim la vot pentru a alege cine ne va reprezenta în următorii 4 ani?” – Alexandra Mihai, 18 ani;
„Consider că frica de infectare în procesul de votare este una justificată doar pe jumătate. Da, ne poate fi frică tuturor dacă plecăm de la premisa că organizatorii procesului electoral nu vor respecta măsurile și nu vor impune votanților să o facă de asemenea. Totuși, nu cred că își dorește cineva să plece de la premisa că oamenii care organizează acest proces sunt ignoranți. Trebuie să avem încredere în ei și, mai ales, să ne protejăm pe noi înșine purtând masca, păstrând distanțarea și fiind precauți.” – Mihai Tănase, 17 ani;
„Sincer, sunt absolut de acord. Riscul e mult mai scăzut decât când mergi la cumpărături. Măsurile luate sunt foarte drastice, dar foarte bune, pentru a limita răspândirea virusului.” – Ștefan Lupu, 17 ani;
„Deși temerile sunt normale în această perioadă, consider că problema riscului de infectare odată cu mersul la urne nu este mai sever decât cea legată de mersul la magazin, de exemplu. Există posibilitatea de a alege să votezi în cursul dimineții, când aglomerația este mai mică. De asemenea, se respectă măsurile de distanțare, purtarea măștii și poți să aduci un pix propriu. Nu în ultimul rând, timpul petrecut în cabina de vot este redus, ceea ce reduce semnificativ riscul de infectare.” – Catinca Iorga, 19 ani;
Dacă ești curios să afli mai multe despre Generația VOT, poți citi aici!
5. Consideri că ar trebui introdus votul la 16 ani?
„Vorbind din experiența personală, la 16 ani nu știu dacă eram destul de responsabilă pentru a mă informa și a face o alegere corectă pentru mine, însă nu știu ce să spun în cazul în care aș fi fost conștientă că am dreptul de a vota la 16 ani. Generațiile noi se dezvoltă mult mai repede din toate punctele de vedere, însă depinde foarte mult și de mediul din care provii. Introducerea dreptului de vot la vârsta de 16 ani e un subiect care trebuie dezbătut serios.” – Alexandra Mihai, 18 ani;
„Este o idee pe care am susținut-o de la prima ei apariție în spațiul public. Oferirea dreptului la vot persoanelor între 16 și 18 ani este o soluție la diferite probleme. Pe de-o parte aduce cu sine o responsabilizare a tinerilor sub 18 ani, iar pe de altă parte atrage un interes sporit al politicienilor față de elevi. Până la acest moment, o bună parte a politicienilor a desconsiderat elevii ca o populație de interes, având în vedere că aceștia nu pot vota. Astfel, dezinteresul dovedit în campaniile electorale față de subiectul «educație» a crescut de la sesiune electorală la sesiune electorală. Este firesc ca elevii să fie parte a acestui proces și îmi doresc ca în spațiul public să existe mai multe inițiative de promovare a acestei măsuri.” – Mihai Tănase, 17 ani;
„Dacă Statul ar prezenta de ce e important votul și mersul la vot, prin introducerea unui curriculum în școală, da, sunt foarte de acord. De exemplu, curriculum aplicat pe «Cultura civică»/ «Cultura societății».” – Ștefan Lupu, 17 ani;
„Personal, extinderea dreptului de vot la 16 ani este o măsură benefică, întrucât există tineri care sunt interesați și au o părere clară despre cine ar trebui sa fie la conducere. De asemenea, liceenii ar putea deveni mai interesați dacă ar ști că vocea lor contează.” – Catinca Iorga, 19 ani.
6. În trecut, au existat cazuri în campania electorală în care candidații partidelor politice dădeau produse alimentare la persoanele cu drept de vot din zona rurală. Ce părere ai despre această metodă de campanie electorală?
„E foarte ușor să vrăjești alegătorii cu 2 pungi de făină și 2 de mălai în România. Părerea mea e că se numește șantaj emoțional, nu campanie electorală. Ți-am oferit produse alimentare, tu ne vei oferi votul tău pentru că te simți obligat să o faci.” – Alexandra Mihai, 18 ani;
„În mod evident, este una condamnabilă. Vorbim, în situația aceasta, de o manipulare directă. Oamenii din mediul rural au un statut economico-social redus, în România rata sărăciei este una crescută, iar politicienii care abordează aceste tehnici știu asta. Oferă oamenilor săraci, pentru care traiul de la o zi la alta nu este garantat produse alimentare, iar asta, implicit, le aduce voturi. În loc ca politicienii să militeze pentru o informare corectă și creșterea condițiilor de viață pentru acești oameni, ei profită de necazurile lor și atrag capital electoral.” – Mihai Tănase, 17 ani;
„Este o campanie greșită, candidații și-au dat seama că pierd controlul maselor și încearcă să le manipuleze.” – Ștefan Lupu, 17 ani;
„Campania electorală care folosește produse alimentare pentru a convinge electoratul rural să voteze un anume partid este clar o măsură manipulatoare, care intensifică corupția.” – Catinca Iorga, 19 ani.
7. Credeți că prin Generația VOT ați reușit să vă convingeți câțiva prieteni să iasă la vot?
„Sunt sigură că am convins câțiva prieteni să iasă la vot! Am ales să fac parte din această mișcare din dorința de a face o schimbare. Dacă am convins măcar 3 persoane să iasă la vot, eu sunt mulțumită. E mai mult decât nimic.” – Alexandra Mihai, 18 ani;
„Cu siguranță, iar proiectul nu este încă gata. Scopul nostru este o prezență de peste 50% la vot din partea tinerilor și nu ne vom opri până când nu va fi atins!” – Mihai Tănase, 17 ani;
„Da. Cel puțin 30 de prieteni de-ai mei au înțeles de ce trebuie să meargă la vot.” – Ștefan Lupu, 17 ani;
„Generatia VOT a avut până acum un impact foarte mare, inclusiv printre prietenii și colegii mei. Aceștia au fost impresionați de inițiativă, și au apreciat astfel și mai mult această oportunitate de implicare civică.” – Catinca Iorga, 19 ani.
Nu știi de unde să începi? Nu știi ce trebuie să faci pe 6 decembrie? Generația VOT ne informează de mai multe săptămâni. Dacă încă nu te simți informat, poți citi aici despre candidații care candidează la Camera Deputaților și la Senat. Însă, înainte să te duci să votezi, citește aceste informații de aici.
Cercetează și pune întrebări! Distinge știrile false de cele reale! Citește legi și află-ți drepturile! Nu te uita doar în Constituția României. Verifică și alte legi, deoarece vei observa că sunt destul de multe.
Ești minor și nu ai drept de vot? Dar ai șansa să te implici pentru o schimbare. Sunt destul de multe asociații pentru tineri. Poți candida în Consiliul Elevilor din liceul tău, dacă simți nevoia, că trebuie să existe o schimbare.
Concluzia este: Nu doar de la 18 ani poți schimba ceva. E decizia ta dacă te vei implica și vei lua parte la schimbări sau nu!
Vor trece alegerile parlamentare așa cum au trecut și cele locale. Nu te vei mai implica civic? Nu vei mai produce schimbări în comunitatea ta? Sfatul nostru e să continui și venim în ajutorul tău. Funky Citizens a realizat un ghid, având scopul ca tu să devii un cetățean model. Ghidul poate fi accesat aici! Te provocăm să te implici. Accepți provocarea?
Autori: Filimon Andreea-Gabriela și Tîrziu Petre-Daniel
