Întotdeauna ți-ai dorit să trăiești propriul „vis american”? Să călătorești până în SUA, să cunoști locuri, experiențe și oameni noi, să descoperi tradiții și obiceiuri inedite, dar și un alt stil de viață?
Future Leaders Exchange (FLEX) probabil ți-a ghicit gândurile. Acesta este un program sponsorizat de guvernul SUA pentru elevii de liceu din Europa și Eurasia. Programul oferă burse elevilor pentru a călători în Statele Unite și a urma un liceu din SUA, un an academic complet, trăind într-o familie gazdă din SUA.
Inițiativa acestui program a pornit în anul 1922, iar senatorul american Bill Bradley, împreună cu congresmanul american Jim Leach au sponsorizat legislația istorică care prevedea programul FLEX. Obiectivul acestuia a fost de a extinde relațiile de prietenie dintre poporul Statelor Unite ale Americii cu cele din fosta Uniune Sovietică și de atunci s-a extins și în alte țări.
Așadar, ajuns la al treizecilea an, (pentru anul 2024-2025, poți afla mai multe detalii despre recrutare aici) programul FLEX a oferit burse pentru peste 30.000 de elevi de liceu, printre care și elevei, Popescu Bianca-Maria. Aceasta studiază în cadrul Liceului Teoretic „Grigore Moisil”, Tulcea, filiera Științe Sociale. Inteligentă, ambițioasă și iubitoare de limbi străine, Bianca a aplicat pentru bursa FLEX în 2021, cu speranța că va avea parte de o astfel de experiență, care avea să îi schimbe viața, pentru anul școlar următor 2022-2023. Și cine poate sta în calea unei tinere remarcabile, precum Bianca? Nimeni, exact.
În continuare, Bianca a fost de acord să împărtășească cu noi călătoria din America, cum a început totul și cum s-a sfârșit.
1. Bună Bianca! Sunt foarte bucuroasă că ai fost de acord să împărtășești cu noi, probabil, cea mai frumoasă experiență a vieţii tale. Întâi de toate, spune-mi mai multe lucruri despre tine.
Bună! Sunt foarte recunoscătoare pentru faptul că te-ai oferit să-mi iei acest interviu. Mă numesc Bianca, am 17 ani și sunt o absolventă a programului Future Leaders Exchange (FLEX) 2022-2023, prin intermediul căruia am avut șansa de a studia clasa a XI-a în Statele Unite ale Americii. Mă consider o fire deschisă, dezinvoltă și o persoană optimistă. Îmi face plăcere să ies din zona mea de confort și întotdeauna spun „da” noilor provocări.
2. Cum te-ai decis să aplici pentru programul FLEX? Care au fost etapele prin care ai trecut?
Dorința mea de a aplica la acest program a venit tocmai din plăcerea mea de a afla lucruri noi, de a cunoaște noi persoane și de a încerca activități noi. Totodată, îmi doream foarte mult sa fiu înconjurată de elementele culturii americane și voiam să văd de aproape modul în care adolescenții americani își trăiesc viața de zi cu zi.
Procesul de aplicare este format din trei runde. Prima rundă constă într-o aplicație preliminară și trei întrebări de tip eseu. Cea de-a doua rundă constă într-un test de limbă engleză, iar ultima runda constă într-un interviu, încă trei întrebări de tip eseu, o aplicație completă și încă un test de limba engleză.
3. Care a fost reacția ta când ai aflat că îți vei petrece urmatorul an în America, departe de tot ce înseamnă casă, familie, prieteni?
Deși conștientizam că nu-i voi mai vedea pentru o perioadă de un an pe cei dragi mie, încercam să gândesc într-un mod pozitiv. Eram foarte bucuroasă și mândră de mine pentru că am fost acceptată și pentru că am trecut la stadiul de finalistă. Știam că anul ce urma să vină avea să fie unul greu, dar totuși unul inedit și o șansă unică în viața mea.
4. Cât de diferită este America față de România? Ai putea povesti câteva dintre experiențele avute acolo, precum lucruri legate de familia gazdă, liceul unde ai studiat sau zona în care ai locuit?
România și SUA sunt foarte diferite din multe puncte de vedere. Felul în care oamenii se comportă și felul în care aceștia gândesc, dar și activitățile pe care aceștia aleg să le facă în timpul liber diferă foarte mult de România.
De asemenea există o multitudine de diferențe în legătură cu modul în care sistemul educațional funcționează, dar și în legătură cu alte aspecte precum obiceiurile alimentare. Eu am fost plasată într-o familie formată din doi părinți și nu am avut nici un frate sau soră gazdă. Părinții mei gazdă aveau origini mexicane, așa că am avut ocazia de a fi înconjurată și de aspectele acestei culturi, nu doar de cele ale culturii americane. Am locuit într-un oraș numit Moses Lake, în statul Washington. Deși orașul era mult mai mic decat acela din care proveneam, liceul era foarte mare, dat fiind faptului ca era singurul din oraș.
Liceul, precum majoritatea liceelor americane, oferea foarte multe oportunități în ceea ce privește sportul, lucru pe care îl apreciez. Deși în România eram înscrisă în clasa a XI-a, în America am fost înscrisă în clasa a XII-a. Mi-am putut alege ce materii am vrut să studiez la școală. Așadar, am studiat materii ce erau predestinate elevilor de clasa a XII-a, precum politică americană, probleme curente, limba engleză, dar și alte materii precum sociologie, limba spaniolă, arte culinare, chitară.
5. Ai avut momente în care te-ai simțit dată la o parte din cauza naționalității?
Personal, nu am simțit niciodată că sunt exclusă din pricina naționalității, ba chiar din contră. Oamenii erau foarte curioși în legătură cu România și aveau întotdeauna întrebări pe care doreau să mi le adreseze. Li se părea foarte interesant faptul ca sunt de aici. Uneori menționau faptul că și-ar dori ca și America să adopte unele dintre obiceiurile noastre sau faptul că le-ar face plăcere să viziteze sau chiar să locuiască în România.
6. Cum se desfășura o zi din viața ta în America?
În fiecare zi de luni pana vineri, aveam cursuri la școală pe durata a șapte ore, de la ora 8 pâna la ora 15. Pe durata primului semestru, am dedicat voluntariatului mult din timpul meu liber pe care-l aveam după terminarea orelor. Am făcut voluntariat în diverse locuri precum grădinițe și școli pentru clasele primare, la biserică, la azilul de bătrâni, la banca de alimente. Timpul pe care nu îl dedicam voluntariatului, îl petreceam împreună cu familia gazdă sau cu prietenii mei. Toate serile de vineri erau dedicate meciurilor de fotbal american și meciurilor de baschet.
De-a lungul celui de-al doilea semestru am făcut parte din echipa de tenis. Aveam antrenament zilnic, pentru două sau trei ore, după terminarea cursurilor și în diminețile de sâmbătă. În general aveam două meciuri pe săptămână. Dacă meciul se desfășura în orașul nostru, terminam în jur de ora 18, iar dacă se desfășura într-un alt oraș, ajungeam acasă în jur de miezul nopții. Weekend-urile le petreceam împreună cu familia gazdă sau cu noii prieteni.
7. Familia, prietenii, oamenii apropiați ție te-au susținut în drumul parcurs? În ce măsură a contat sprijinul lor?
Da, familia și prietenii m-au susținut de la bun început, încă de atunci de când am trimis prima aplicație. Ei au crezut mereu că voi reuși, chiar și atunci când eu mă îndoiam. Sprijinul lor emoțional a contat foarte mult în momentele în care mă simțeam singură, abătută sau în cele în care aveam nevoie de un sfat sau de o părere.
8. Consideri că în cadrul experienței FLEX ai reușit să îți îndeplinești anumite obiective?
Sunt de părere că toate momentele pe care am avut ocazia sa le trăiesc în SUA au fost de succes, în special momentele specifice acestei țări: toate meciurile de fotbal american, excursiile în faimosul autobuz galben, banchetul și celelalte dansuri școlare, absolvirea. Am călătorit în treisprezece state diferite, precum California, New York, Nevada, Texas și statele din Pacificul de Nord-Vest.
Totodată, am reușit sa fac aproximativ 120 ore de voluntariat pe durata anului școlar, lucru pentru care am fost recunoscută de către Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii și pentru care sunt foarte fericită. Tenisul a fost un sport nou pentru mine, dar cu toate acestea mi-a plăcut foarte mult sa îl practic. Am terminat sezonul de tenis ca fiind a doua în clasamentul echipei și totodată, am terminat anul școlar cu 10 pe linie.
9. Ți-ar plăcea să repeți experiența? Te vei mai întoarce în America, poate la studii sau în vizită?
Dacă aș avea ocazia, aș alege să repet experiența fără doar și poate. Nu plănuiesc să mă întorc în SUA pentru studii, dar cu siguranță mă voi întoarce pentru a-mi revedea familia gazdă și prietenii.
10. În final, ce sfaturi ai pentru cei care ar dori să treacă prin aventura FLEX, merită sau nu?
Ultimul an a fost cu siguranță unul dintre cei mai frumoși ani din viața mea și s-a meritat în totalitate. Totuși, eu sunt de părere că o experiență de genul acesta vine întotdeauna la pachet cu clipe minunate, dar și cu momente mai puțin ușoare. Un an de schimb cultural are mereu suișurile și coborâșurile sale, deși uneori ne este greu să acceptăm acest lucru.
Celor care își doresc sa aplice la programul FLEX le doresc succes și le sugerez să țină cont de faptul ca nivelul de limbă engleză nu este ceea ce contează cel mai mult. Așadar, nu vă lăsați descurajați de acest aspect! Ceea ce contează este mentalitatea voastră, implicarea și dedicarea de care dați dovadă. Este important și, ca finaliști, să nu vă comparați experiențele cu experiențele altor finaliști. Fiecare elev de schimb în parte va avea o experiență diferită, unică. Încercați să ieșiți din zona voastră de confort, să cunoașteți oameni și să încercați lucruri noi. „Not better, not worse, just different!”
Este de apreciat faptul că adolescenții din atâtea țări, nu doar din România, pot beneficia de o astfel de experiență care le poate schimba cursul vieții și îi ajută să descopere atât lumea în care trăim, cât și pe ei însuși, Bianca fiind una dintre tinerii norocoși ai aventurii FLEX.
