„Drumul către libertate” – o lectură inedită

O descoperire pe care am făcut-o recent în materie de literatură este cartea „Drumul către libertate„, scrisă de Yeonmi Park, o tânără din Coreea de Nord care, după cum ea însăși afirmă, e recunoscătoare pentru două lucruri: că s-a născut și că a reușit să plece de acolo.

Deși autobiografiile nu se numără printre cărțile pe care le citesc frecvent, aceasta se pare că a avut ceva special. Intrigată în special de titlu, am început să rasfoiesc cartea imediat cum am vazut-o. Mi-am spus „trebuie să fie interesantă”, asa că am luat-o și am pornit către casă pentru a descoperi misterele care se aflau în interiorul ei.

Așezată confortabil în camera mea, am început lectura: am simțit emoție încă de la primele pagini… Uimire, tristețe, compasiune, furie… Un amestec de sentimente extrem de puternice, pe care nu crezusem vreodată că o carte mi le poate genera.

Am trecut prin tot felul de stări până la finalul poveștii, iar după terminarea cărții am rămas mult timp cu gândul la ea… Cu gândul la cât de norocoasă sunt pentru că trăiesc într-un mediu sigur, că am libertatea de a mă exprima și de a acționa exact așa cum îmi doresc.

Poate mulți nu își dau seama, însă libertatea este unul dintre cele mai valoroase lucruri. Obișnuiți cu ea, ajungem să o consideram o banalitate, fără a ne gândi că există oameni care nu se bucură de același privilegiu, oameni care ar face orice pentru a o putea obține.

Cartea ne oferă o perspectivă mai puțin obișnuită asupra vieții pe care o duc locuitorii Coreei de Nord, scoțând la lumină cruzimile sistemului comunist.

Este extrem de trist cum locuitorii de aici, având informații limitate (în mare parte cenzurate), continuă să creadă că tot ce se petrece în jurul lor ține de normalitate. Acesta era și cazul lui Yeonmi, care se obișnuise să se confrunte cu foamea, lipsurile și abuzurile, să vadă zilnic cadavre în drum spre școală…fără să considere că ar fi ceva ieșit din comun în toate acestea. Pe deasupra, Yeonmi, la fel ca toți ceilalți concetățeni, nu avea nici dreptul, dar nici curajul de a-și exprima gândurile, de teama groaznicelor pedepse ale „Iubitului Conducător”.

După condamnarea tatălui ei la muncă silnică, Yeonmi și mama ei hotărăsc să plece în China, din dorința de a duce un trai mai bun și de a o găsi pe Eun-mi, sora ei care fugise cu câteva zile înainte.

Deși suna promițător, sosirea în China nu a fost decât începutul unui lung șir de întâmplări nefericite: de la viol și până la traficul de carne vie. Despărțită de mama ei, tânăra face tot posibilul ca să își reunească familia, acceptând propunerea traficantului care o cumpărase.

Bucuria sa nu este însă de durată, căci deși reușește să se reîntâlnească cu parinții ei, tatăl moare la scurt timp.

În aceste condiții, insoțită de mama ei, Yeonmi pornește într-o nouă aventura cu destinația Coreea de Sud, însă nici acest drum nu va fi unul ușor, fiind nevoită să facă față la tot felul de încercări.

Ajunse în cele din urmă la finalul călătoriei, cele două sunt nevoite să reconstruiască totul de la zero. Yeonmi se înscrie la școala, iar apoi la facultate. Devenind conștientă de impactul pe care l-ar putea avea povestea sa, devine o activistă a drepturilor omului și continuă și în prezent să militeze pentru ca acestea să fie respectate.

Determinarea ei, motivația de a schimba lucurile sunt uimitoare… Puterea de care a dat dovadă, precum și curajul tinerei nu te pot lăsa indiferent…Tocmai de aceea consider că această carte merită să fie citită și vă îndemn pe cât mai mulți dintre voi să o faceți pentru că, în mod sigur, nu veți regreta.