Austeritatea guvernului Bolojan a lovit în plin sistemul educațional. Atât profesorii, cât și elevii vor fi afectați de noile măsuri. Astfel, în privința elevilor, categorii de burse au fost eliminate, iar criteriile de acordare au fost modificate.
NOILE SCHIMBĂRI ÎN EDUCAȚIE:
Daniel David, ministrul educației a anunțat că vor rămâne doar două categorii de burse: de merit și sociale. În prezent se acordau următoarele:
- Bursă de excelență olimpică I: între 925 și 4.000 de lei
- Bursă de excelenţă olimpică II: 700 lei
- Bursă de merit: 450 lei
- Bursă de reziliență: 300 de lei [editare ulterioară]
- Bursă socială: 300 lei
- Bursă pentru mame minore: 700 lei
- Bursă tehnologică: 300 lei
„Păstrăm doar două categorii de burse. Bursele sociale, pentru a asigura incluziune, unde păstrăm și bursele pentru mame minore, în aceeași logică. Bursele de merit, până la maximum 15% dintr-o clasă, cu condiția unei note minime de 9. După reorganizarea olimpiadelor/concursurilor, voi crește premiile obținute pentru câștigători.” a declarat ministrul.
Domnul ministru a mai susținut: „Creșterea spectaculoasă din ultimii ani nu poate să fie susținută. Cred că a fost o intenție bună, dar este nesustenabilă! Avem unul din cele mai generoase sisteme europene de burse, fără să fim una din forțele economice ale lumii sau să avem un impact clar demonstrat pe tot sistemul actual de burse. Dar, mai important, sincer și direct spus, mai ales acum în criză, nu ne mai permitem financiar acest sistem”.
Concluzionând, rezultatele foarte bune din educație sunt inexplicabile și imposibil de susținut. Ministrul susține că elevii trebuie să meargă la școală, în primul rând, pentru atingerea competențelor și acumularea cunoștințelor.
Dacă ministrul educației nu a ținut cont nici de elevi, nici de profesori, am considerat că este de datoria noastră să luăm legătura cu mai mulți elevi pentru a le cere opinia în legătură cu acest subiect controversat.
YRRENE-ANDREEA – TULCEA
În opinia mea, mesajul transmis de micșorarea numărului de elevi care primesc burse nu reflectă ideea „dăm burse doar celor care merită cu adevărat”, ci mai degrabă sugerează un abandon al sprijinului acordat elevilor.
În primul rând, procentul de 15% (care nu va fi mărit pentru a include mai mulți elevi) nu este suficient pentru clasele în care mai mult de 15% dintre elevi au media cea mai mare. În plus, apare din nou problema bine cunoscută: „Am media 9.88 și nu primesc bursă, în timp ce alți colegi, cu medii mai mici, beneficiază de ea”. În aceste condiții, cum putem susține cu convingere că „primesc burse doar cei care merită cu adevărat”?
Cu ce drept poate un sistem care-i răsplătește pe cei cu medii mai mici să pretindă că promovează meritocrația?
În al doilea rând, eliminare burselor pentru olimpici reprezintă o nouă insultă la adresa elevilor făcută de către minister. Olimpiadele reprezintă efort, trudă, pregătire și pasiune, nu este ușor să ajungi la o națională și deloc ușor să iei un loc la națională. Tăierea acestor burse este o insultă la adresa efortului depus de acești elevi, și arată disprețul cu care îi tratează sistemul.
EDUARD – TULCEA
În opinia mea, noile măsuri de austeritate din învățământ ilustrează perfect înstrăinarea,
ignoranța și neglijența clasei politice față de mediul academic. Noile criterii de acordare a burselor sunt în dezacord flagrant cu meritocrația pe care guvernul susține că o promovează.
Conform acestora, poate exista scenariul în care un elev cu media 9.94 să fie privat de bursă, iar unul cu 9,06 să beneficieze de ea. Mai mult de-atât, eliminarea burselor de excelență olimpică arată vădit dezinteresul statului pentru dezvoltare și pentru încurajarea acesteia, îndeosebi în contextul în care, până acum, procentul din PIB alocat cercetării și dezvoltării era de doar 0,38%, România plasându-se pe ultimul loc în acest clasament al UE.
Atât premierul cât și președintele s-au pronunțat asupra rolului învățământului în formarea
tânărului, acela de a-l pregăti, din punctul lor de vedere, pentru câmpul aspru, competitiv al muncii. Aici se formează o prăpastie discrepantă între clasa politică conservatoare, neoliberală și noua generație progresistă, adeptă ale unor idei de consolare socio-economică deja adoptate de țările occidentale, precum impozitarea progresivă și săptămâna de lucru de 4 zile.
În concluzie, într-o țară precum România, în care efectele absenței echității și ale neglijenței educației se răsfrâng atât în statistici deplorabile cât și în societate, mediul academic trebuie susținut pe cât de mult cu putință, întrucât acesta clădește viitorul națiunii.
TEODOR – TULCEA
În opinia mea, acordarea bursei de merit pe baza mediei anuale nu ar trebui, sub nicio formă, să depindă de un procent.
În primul rând, această metodă generează tensiuni în cadrul colectivului clasei, transformând obținerea bursei într-o competiție care poate duce la conflicte între colegi — fie ele amiabile sau, dimpotrivă, tensionate.
În al doilea rând, aplicarea unui procent creează o inechitate majoră între clase și unități de
învățământ. De exemplu, un elev care încheie anul școlar cu media 9.90 poate să nu primească bursă, în timp ce un alt elev, dintr-un alt liceu, beneficiază de bursă cu media 9.10, doar pentru că se încadrează în acel procent de 15%. O astfel de situație este nedreaptă și contravine principiului egalității de șanse.
SERGIU-CASIAN – TULCEA
„Cum arată azi școala, arată mâine țara”, aceasta erau vorbele marelui Spiru Haret, unul din cei mai străluciți oameni de stat care au construit România modernă. La vremea respectivă, s-a zbătut din răsputeri pentru a construi învățământul romanesc și pentru a-i arăta importanța. Din păcate, la mai bine de 100 de ani după moartea sa, noi încă nu am înțeles că educația stă la baza unei țări, nu economia sau armata.
În opinia mea, măsurile de austeritate luate de guvern în educație sunt ultimul episod dintr-o serie de palme trase atât elevilor cat și profesorilor de către prea-sus-pușii țarii.
În primul rând, noul criteriu de acordare a burselor de merit, ci anume primilor 15% elevi cu media peste 9 dintr-o clasă întreagă, este o clară deviere de la meritocrația și egalitatea din învățământ. Ca rezultat al acestei schimbări, mulți elevi cu medii mari, cum ar fi 9,91, nu vor primi bursa deoarece nu vor face parte din primi 15% din clasa lor. În schimb, în alte școli, elevi cu medii mai mici, cum ar fi 9,01, vor primi bursa deoarece îndeplinesc noul criteriu.
Astfel elevi excelenți sunt pedepsiți, iar alții mediocrii sunt elevați.
În al doilea rând, eliminarea burselor pentru olimpici evidențiază lipsa de respect pe care guvern o are față de elevii premianți. Olimpiadele naționale nu sunt doar competiții, ci oportunități pentru elevii cu anumite înclinații să demonstreze cat de buni sunt la materiile preferate. Bursele olimpicilor erau dovada că sistemul educațional susține și performanțele școlare la nivel ridicat, care necesită trudă și sacrificiu, nu doar pe cele la nivel de clasă.
Prin tăierea lor, ministerul nu doar că lasă sute de olimpici fără bursă, dar distruge atractivitatea olimpiadelor. De ce ai depune efort să înveți brici la materia preferată, ca să faci performanță, când știi ca poți învăța mai puțin pentru a lua o medie de bursă la nivel de clasă?
În al treilea rând, pentru mulți elevi, bursele nu sunt „bani de chindie”, ci bani pentru viitor. În ultimii 30 de ani, meditațiile au devenit regulă pentru aproape toți elevii. Nu există elev care să fi reușit o performanță școlară fără să fi făcut cel puțin o oră de meditații la una sau mai multe materii. În clasele a 8-a și a 12-a, meditațiile ajung la ordinea zilei, în cazurile extreme profesorii de la clasă bazându-se pe ele ca elevii să-și umple lacunele.
Iar admiterea la facultate poate reprezenta alt motiv de meditare intensă…și costisitoare. În acest context, în care, la nivel național, se estimează ca „industria meditațiilor” să valoreze și 320 de milioane de euro, elevii din medii devalorizate sunt lăsați în spate. De exemplu, un elev care a plecat din sat la oraș pentru liceu, beneficiar de bursa socială, are puțini bani pe care să-i dea pe meditații, bursa socială folosind-o pentru a se întreține la oraș. Ar fi putut să se folosească de banii din bursa de merit pentru a se medita la materiile de bac sau de admitere la facultatea dorită, dar noile reglementări, cel mai probabil, l-ar priva și de acești bani.
Astfel, zeci de mii de elevi din România sunt lăsați în spate, indiferent cât s-ar lupta să-și depășească propria condiție.
În concluzie, austeritatea guvernului pune la îndoială viitorul întregii țări. Prin tăierile majore în educație, în tandem cu investițiile inexistente și reformele anapoda, politicienii distrug capacitatea României de a-și forma viitoare forță de muncă. Este inacceptabil ca într-o țară cu cea mai puternică și atractivă economie din regiune, educația sa fie supusă la tăieri majore, în schimbul neadoptării impozitului progresiv sau pe avere.
