Teatrul și GEN Z: Interviu cu Andreea Bondarev, studentă la UNATC
Să îți croiești un rost în viață nu este întotdeauna o sarcină ușoară. Să îți dai seama de ce ești pasionat este o adevărată provocare. Astfel că, este util să îți iei timp de gândire, să reflectezi la propriile pasiuni, aptitudini, talente și să profiți din plin.
În urma examenului de Bacalaureat, tinerii români au de făcut o alegere decisivă pentru viitor. Orientarea în carieră le revine integral pentru că sistemul educațional românesc nu este pregătit pentru această discuție. Așadar, am venit în sprijinul pasionaților de teatru, muzică, dans și cântat cu un interviu despre artă ca stil de viață.
Andreea Bondarev, absolventă al anului I la UNATC, a fost de acord să împărtășească din experiența sa ca studentă la actorie. Andreea este dovada vie că doar prin ambiție și perseverență visele devin realitate. Acum doi ani ne-a povestit într-un interviu cât de important este să muncești pentru ceea ce îți dorești. Astăzi, se văd rezultatele muncii sale, dar și dorința de a motiva tinerii să se lase purtați pe calea artei.
Întâi de toate, te-aș ruga să ne povestești puțin despre tine. Care a fost motivația din spatele alegerii de a merge la UNATC?
Numele meu este Andreea Bondarev și sunt studentă la UNATC, anul II. Pot începe prin a spune că, încă de mică, am avut o legătură strânsă cu arta – la început cu muzica și dansul, iar mai târziu cu actoria – și mă bucur că am ales să merg pe acest drum, chiar dacă, uneori, meseria este subestimată de cei din jur. Pentru mine, actoria înseamnă mai mult decât ceea ce pare la prima vedere. Teatrul este locul care îmi oferă siguranță, încredere și putere, pentru mine ca om, este locul care mă ajută să mă cunosc cu adevărat.
Am ales UNATC pentru că simțeam că este locul cel mai potrivit pentru mine, unde pot învăța cu adevărat ce înseamnă acest drum.
Cum arată o zi din viața unei studente la UNATC? Ți-ai format de-a lungul anului universitar o rutină?
De când am început această facultate, viața mea s-a schimbat radical.
Programul este solicitant, dar foarte plăcut. De exemplu, o zi obișnuită începe destul de devreme. Cursurile încep în jurul orei 9–10, cu ore de mișcare, canto sau cursuri teoretice, urmate de cursul de actorie, care durează aproximativ 5 ore și care este, evident, preferatul meu.
Sunt zile în care stăm în facultate și 10–12 ore, mai ales în apropierea sesiunii sau a unor examene practice.
Nu pot spune că am o rutină bine stabilită, dar cred că am reușit să îmi găsesc un echilibru între munca depusă în facultate și viața personală. Este un echilibru fragil, dar necesar. Viața personală și cea profesională se amestecă mereu, dar consider că fiecare zi aduce o provocare nouă.
Ce calități crezi că trebuie să întrunească un proaspăt absolvent de liceu pentru a intra la această facultate? Crezi că reprezintă un avantaj să fi urmat un liceu cu profil artistic?
Cred că cel mai important lucru în această meserie este să ai o dorință autentică de a transmite ceva, prin tine.
Cred că e nevoie de foarte mult curaj, sinceritate, empatie și o deschidere totală față de oameni și față de propriile emoții. Pot spune că un liceu cu profil artistic poate ajuta din anumite puncte de vedere, dar nu cred că este esențial. Eu nu am urmat un liceu cu profil artistic, dar, datorită ambiției și a timpului dedicat acestei pasiuni, am reușit să obțin ce mi-am dorit. Astfel că, da – cred că se poate oricum.
Povestește-ne, te rog, și despre experiența admiterii. Ce presupune acest examen? Care a fost timpul de pregătire?
Admiterea la UNATC este intensă, dar incredibil de frumoasă – un proces care, în cazul meu, a reușit să mă treacă prin o mie de stări deodată.
Admiterea presupune mai multe etape: prima este una eliminatorie, bazată pe aptitudini – poezii, povestiri, cântec și dans, iar cea de-a doua etapă, decisivă, se concentrează pe monologuri, proba de improvizație și, în final, interviul. (Mai multe detalii găsiți pe site-ul universității.)
Eu am început pregătirea cu un an înainte, lucrând constant pe texte și colaborând cu un profesor de actorie. Este esențial să îți alegi repertoriul cu grijă, să fie ceva în care te regăsești și care să te pună în valoare.
Admiterea nu e doar un examen – e un proces de autocunoaștere. Este momentul tău.
De ce oportunități te-ai bucurat de-a lungul acestui an universitar?
Primul an la UNATC mi-a adus multe experiențe valoroase. Am avut șansa să lucrez cu colegi talentați, să cunosc mai mulți oameni cu aceeași pasiune, să învățăm unii de la alții și să explorăm diferite texte împreună. Am reușit să mă cunosc mult mai bine pe mine, să observ cum lucrează colegi din anii mai mari și, uneori, chiar am avut ocazia să fiu implicată în diferite proiecte. Totul e foarte viu și spontan – oportunitățile apar dacă ești prezent, curios și dispus să te implici.
Ce ne poți spune despre profesorii de la UNATC? Interacțiunea cu aceștia ți-a influențat parcursul educațional?
Profesorii de la UNATC sunt, în general, oameni de teatru activi – actori, regizori sau pedagogi cu experiență.
Ceea ce admir la ei este sinceritatea. Nu te menajează, dar nici nu te descurajează. Îți cer mult, dar îți dau și înapoi, dacă ești deschis și prezent. Fiecare interacțiune cu ei m-a ajutat să mă cunosc mai bine, să-mi depășesc limitele și să încep să înțeleg adevărata latură umană pe care noi o studiem. Din punctul meu de vedere, relația student–profesor se bazează pe încredere și muncă.
Din perspectiva ta, cum am putea apropia mai mult tinerii de teatru? Ce îi poate motiva să meargă să vizioneze o piesă de teatru?
Cred că tinerii trebuie să vadă că teatrul e despre ei, despre lumea în care trăim, despre întrebările pe care ni le punem cu toții, despre viață. Dacă am promova spectacolele potrivite, mai actuale și mai apropiate de realitatea generației noastre, și dacă am integra teatrul mai bine în școli sau în comunități, cred că interesul ar crește. E important ca teatrul să devină un spațiu prietenos – un loc în care tinerii să se simtă bineveniți, provocați și văzuți.
Consideri că UNATC a fost cea mai bună alegere pentru tine? Ce sfaturi ai pentru absolvenții de liceu care își doresc să urmeze cursurile acestei facultăți?
Da, fără îndoială, UNATC a fost cea mai bună alegere pentru mine. Aici am început cu adevărat să mă descopăr – nu doar ca viitoare actriță, ci și ca om. E o facultate care te provoacă profund, te schimbă. Celor care vor să dea admitere le-aș spune să fie sinceri cu ei înșiși: să nu încerce să impresioneze, ci să aibă curajul să se arate așa cum sunt. Să citească mult, să observe lumea si să se întrebe: „De ce vreau să fac asta?”. Dacă răspunsul vine dintr-un loc sincer, atunci drumul merită toți pașii și toate sacrificiile.
