De vorbă cu Mihai Trăistariu: sărbătorile sunt în deplasare

Am stat de vorbă cu Mihai Trăistariu care ne va spune cum își petrece sărbătorile anul acesta, dar mai ales ce proiecte muzicale urmează să lanseze pe piață.

Mihai este cântăreț, a făcut parte din trupa Valahia, a reprezentat România la Eurovision în 2006 și putem spune că este cântărețul român cu cele mai multe performanțe la nivel internațional.

Cum se vor desfășura sărbătorile la tine în familie anul acesta?

Frații sunt plecați. Părinții nu mai trăiesc și atunci singura mea familie sunt pisicii. De sărbători întotdeauna artiștii cântă și atunci pe 25 am concert la Sinaia, iar pe 29, 30 respectiv 31 decembrie sunt la Albena în Bulgaria, iar pe 1 și 2 ianuarie cânt la Sinaia din nou. Deci sărbătorile sunt în deplasare ca să zic așa. Eu sunt cu gașca mea, am o școală de muzică, m-am împrietenit cu părinții și cu elevii mei. Așa că am câțiva prieteni, din muzică mai puțini pentru că eu locuiesc în Constanța.

Cu ce îți încânți fanii de sărbători?

Am în lucru 3 piese – 2 hore și o piesă mai lentă pentru nunți. Sunt în lucru toate, trebuie doar să le înregistrez și să le dau drumul pe piață. N-am mai pregătit altceva, de la pandemie încoace m-am mai lenevit, dar acum abia aștept să pregătesc piese noi pentru că lumea le așteaptă. O să vin cu piese noi după Revelion. N-am ceva de iarnă anul ăsta, am din anii trecuți, dar după sărbători o să scot piese noi.

Ai jucat vreodată rolul lui Moș Crăciun? Cum ți s-a părut și câte zâmbete ai adus pe fețele copiilor?

N-am fost niciodată Moș Crăciun pentru că m-am crezut prea copil și vocea mea e prea subțire și nu merge, nu s-ar potrivi și nu m-ar crede copiii. Am adus zâmbete pe fețele copiilor pentru că am cântat chiar și la orfelinate, la tot felul de evenimente unde sunt copii și atunci copiii se bucură când mă văd. 

Poți să ne vorbești în câteva cuvinte despre Academia de Arte din Constanța? Cum a luat naștere și în ce stadiu se află acum?

Nu mă gândeam vreodată că o să fac afaceri și o să câștig din altceva decât din cântat. Eu m-am lansat în 1999, prin anul 2010 trecusem de Eurovision și oamenii mă întrebaseră – nu aveți școală de canto? Nu vreți să predați canto? 

În 2014 am zis să fac și nebunia asta și la îndemnul a doi prieteni am făcut împreună cu ei academia care poartă numele Ementi și văd că merge foarte bine. Am ajuns și la 120 de elevi. Foarte mulți au trecut pe la Vocea României, Next Star, Românii au Talent. Au început să-și facă piese proprii, acuma i-am băgat să cânte la Târgul de Crăciun din Constanța. Îi ajutăm să ajungă și ei pe marile scene ale lumii și să ajungă mari vedete.

Care a fost primul tău proiect muzical care a înregistrat un succes considerabil? Cum ai trăit emoția?

Primul succes a fost Valahia. Eu cântam prin concursuri, eram necunoscut. M-am apucat pe la 19 ani de cântat, eram student în Iași. Mergeam la niște festivaluri, luam premii tot timpul însă m-a văzut Costi Ioniță la festivalul de la Mamaia. Nu exista atunci Românii au talent și X Factor, ci era festivalul de la Mamaia, Cerbul de Aur și Eurovision. Acolo m-a văzut el la repetiții, a venit la mine, pe urmă am făcut trupa Valahia și am izbutit în felul ăsta în showbiz. Practic astăzi e greu să ajungi în showbiz dacă nu ai o piesă foarte bună, intrări, relații sau chiar bani. Tre să investești un pic și atunci e chiar complicat. Eu am prins încă vremurile când se reușea pe talent și am venit cu talent cu vocea foarte bine lucrată. Am și luat cea mai bună voce în al doilea an de Valahia. Mă bucur că am debutat atunci (n.r. acum 23 de ani) pentru că acum nici nu știu dacă m-aș fi încadrat, nu știu dacă m-aș adapta, dar eu merg înainte cu fanii mei. Cânt și la evenimente private. Trăiesc și din altele, am și o școală de muzică am și niște apartamente, am și concerte, deci acum am 3 surse de venit care merg permanent. Deci Valahia a fost primul succes, prima piesă fiind „Banii și fetele”.

Ce reprezintă pentru tine experiența Eurovision?

Eurovisionul mi-a schimbat viața. Mi-l doream încă din 2000. Am început să particip la Eurovision, iar în 2006 am câștigat. M-am clasat în frunte tot timpul. Am fost mereu în top, era cât pe ce să câștig de fiecare dată și am simțit în 2006 că Tornero e exact ce trebuie și că voi câștiga. Piesa s-a difuzat în Europa, în peste 30 de țări și de atunci colindă lumea în lung și-n lat. Uite că de Revelin colind la bulgari și datorită acelui Eurovision. Mi-am adaptat repertoriul să cânt pentru întreg publicul care va fi acolo. Deci Eurovision mi-a schimbat viața și simt de atunci că mi-l doresc din nou.

Cât de mult crezi în tinerele talente și ce genuri crezi că nu ar trebui să prindă contur în industria muzicală din România?

Eu de prin 2006 am tot fost prin jurii și mă strecor foarte ușor printre tinerele talente – de la copii de 5, 6, 7 ani pe care îi văd și îi jurizez în festivaluri până la tineri de 20-25 de ani care cântă excepțional. Mulți nu reușesc o carieră pentru că nu știu să dea din coate, să se zbată unde trebuie. Deci noi avem talente excepționale. Nu cred la ora asta că un anumit gen muzical nu ar trebui să existe în România. De exemplu și la Revelion o să cânt o manea de la Tzanca. De-a lungul anilor am mai cântat manele, cum ar fi „Așa sunt zilele mele” din repertoriul lui Adrian Minune. Am cântat manele prin emisiuni, în concerte nu cânt manele, deci n-am cu nimeni nimic, fiecare are stilul lui. Am cântat cu toți maneliștii peste tot, au succes, au publicul lor. Nu poți să critici și să judeci pe nimeni.

De-a lungul timpului s-au scris o mulțime de articole ce te aveau pe tine drept subiect principal, iar unele aveau să se adeverească mai târziu că erau fake news. Cum ai gestionat această experiență neplăcută și ce anume te-a deranjat cel mai tare?

La început deranjau mai tare articolele defăimătoare ca să zic așa pentru că eram mai mic și nu știam, eram mai emotiv din fire. Acum m-am mai maturizat, nu mai pun preț pe titluri, pe ziare, nu mă interesează prea mult. Știu că în showbiz contează să apari chiar și cu lucruri rele, important e să nu dispari. Să faci ceva cât să rămâi în discuții. Când îmi vine să fac o boacănă o fac, presa o preia. Îmi asum ceea ce fac. Important e să apar ca să nu dispar.

Ce le transmiți cititorilor POV21? Dar celor care doresc să înceapă o carieră în muzică?

Cititorilor voștri le doresc să reziste alături de voi 1000 de ani de acum încolo, iar celor care vor să înceapă o carieră muzicală le spun că nu e ușor deloc, trebuie să fie destul de serioși, destul de originali pentru că sunt atâția artiști faini la ora asta, dar mulți se copiază unii pe alții.

Thomas Agud
Thomas Agud
Thomas Agud este student la psihologie. A intrat în lumea jurnaliștilor în toamna lui 2020, an în care a avut primele apariții în presă. A lucrat ca redactor la Ziarul Profit. A colaborat cu redacții precum Bihoreanul, Logopaper și Inclusiv. În prezent este redactor și PR la POV21.

Similar Articles

Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai populare