Ce sumă trebuie să plătească elevii români pentru a studia la o universitate din altă țară.
De la aderarea României UE în 2007, rata mobilității tinerilor români care studiază în străinătate la terminarea liceului a crescut de la 2 la 6,3%, conform unui studiu realizat de reprezentanții unui târg educațional din Olanda. Însă principalul impediment sunt costurile.
Tinerii români se documentează și iau în calcul atât taxele de școlarizare, cât și costurile legate de traiul obișnuit într-o nouă țară.
Elena este un exemplu de tânără care visează să studieze în străinătate. Aceasta este în clasa a XI-a la International School of Bucharest. Vrea să studieze inginerie, fie axată pe aeronautică fie pe inteligența artificială. Este o idee pe care o are încă din clasa a V-a, spune ea, când a avut prima interacțiune cu informatica.
G4Media a vorbit cu ea la International University Fair, desfășurat în București la începutul acestei luni.
Astfel, prima ei opțiune ar fi SUA, unde ar dori să învețe după ce termină liceul din România.
„Au foarte multe programe pe Artificial Intelligence și Computer Science, au cele mai prestigioase școli (…) așa că de aceea ar fi și prima mea variantă, însă este foarte, foarte scump și ca să ajung acolo este mult mai complicat, este și mai competitiv” a povestit Elena.
În variantele pe care le ia în calcul Elena, se regăsesc UK și Canada, pe locul al doilea.
Pentru că se gândește la viitorul său, Elena și-a făcut și o serie de calcule.
S-a documentat și a aflat că un an de studii în SUA poate ajunge să coste până la 55.000 de dolari. „Pentru mine este extrem de mult, oricât de mult mi-aș dori să ajung la acea universitate” spune ea.
În Canada, costul unui an de studiu ajunge la 17.000 de dolari canadieni, ceea ce „este o diferență de la cer la pământ”, adaugă ea.
În UK, ar avea nevoie de aproximativ 20.000 de lire.
Pe lângă cercetările legate de costurile studiilor, un liceean care dorește să studieze în străinătate va trebui să mai ia în calcul și costul traiului zilnic.
Țările nordice, Danemarca, Suedia, Norvegia și Finlanda nu au taxă de școlarizare.
Cu toate acestea, numărul românilor care aleg să studieze acolo este destul de mic din cauza dificultăților de limbă, dar și din cauza costurilor legate de traiul zilnic.
În Germania, Austria, Belgia și Germania costul ar fi mai puțin de 1.000 de euro pe an la multe dintre universitățile de stat.
Dincolo de asta, există însă costuri legate de chirii, transport, alimentație și timp liber, care diferă de la o țară la alta și chiar de la un oraș la altul.
O variantă pentru a atenua costurile mari, este, bineînțeles munca în același timp cu studiile.
Comisia Europeană încurajează munca în timpul studiilor în alte țări, dar atrage atenția asupra taxelor care trebuie plătite, în acest caz.
În calitate de cetățean al UE, veți avea același drept de a lucra în timp ce studiați, ca cetățeni ai țării respective. Nu veți avea nevoie de permis de muncă, chiar și pentru a lucra cu normă întreagă, este mențiunea Comisiei.
