Salut! Probabil știm cu toții de origami: lebedele, avioanele și acele bărcuțe pe care le făceam în copilărie. Vă mai amintiți acele broscuțe săltărețe?
Cred că pot să asum liniștit că am făcut cu toții măcar un lucrușor din hârtie, oricât de simplu ar fi acesta.
Mă numesc Patrick, și abia aștept să vă descriu o mică parte din ambiția mea. Personal, eu m-am îndrăgostit de această artă, de mic copil. Aveam 6-7 ani când am dat de acest craft, care îmi părea foarte misterios în acel moment. Sincer vă spun, am rămas mască de la prima săritură strâmbă a acelei broaște din hârtie; toată lumea mi s-a întors pe dos când am putut să percep ceea ce se întâmplă – pe scurt, am fost prins în vraja acelei arte – și de atunci nu am mai scăpat de acest sentiment – din contră, îl simt mult, mult mai puternic în acest moment. În mintea mea de copil, am început să visez cu ochii deschiși la o armată de broscuțe, la avioane de hârtie, bărcuțe impermeabile, cu motorașe.
Creierul meu a început să fumege idei mărețe și nerealiste, dar acesta era sentimentul important, acel “șut” necesar unei motivații puternice, care să dureze. Și oh, boy, a fost tot ce mi-a trebuit.
Trebuie să îi mulțumesc mamei mele pentru acest lucru minunat – ea este învățătoare, și eu eram un copil foarte liniștit și curios. Știind acest lucru, consider că a luat una din cele mai bune decizii – să îmi deschidă ochii față de o lume nouă, sclipitoare.
Acest lucru a fost o rețetă foarte bună pentru ocuparea timpului meu liber cu un lucru stimulativ, creativ. Consider că acest lucru mi-a dezvoltat creativitatea, over 9000. Sunt foarte recunoscător pentru că ea mi-a făcut cunoștință cu acest craft, este probabil unul din cele mai frumoase daruri pe care mi le-ar fi putut da vreodată. So yeah, ea e motivul pentru acea flacără, pentru marea mea pasiune.
Să vă imaginați puțin, cu vreo 14 ani în urmă – nu prea aveam acces la internet, nu erau atâtea posibilități, canale de YouTube cu care să ne ocupăm timpul cum o facem acum.
Pe atunci, eram cu toții pe afară cu prietenii, ne jucam v-ați ascunselea, hoții și polițiștii, știți la ce mă refer. Bun. Toate bune și frumoase, dar singura chestie în care mă regăseam cu adevărat era origami – să vă imaginați că făceam foarte des câte ceva – în ciclul primar, la școală, făceam atâtea broaște săltărețe, că mă gândeam să fac un mini business cu ele.
“Cum adică?”, probabil vă întrebați. Ei bine, voiam să vând broscuțele pe 10-50 de bani, triunghiuri de brânză (sau în cazurile alea foarte bune, cu batoanele Dots – cei care le-ați prins, știți la ce mă refer). Eram mare antreprenor și businessman…vedeți ce face o pasiune arzătoare în mintea visătoare a unui copil? Dă aripi foarte mari!
Puțină voință, și nu te vei aștepta la cât de bine o să decurgă lucrurile!
Fast forward câțiva ani – în perioada liceului; deja existau canale de YouTube cu tutoriale, care intrau în mai multe categorii: simple, intermediare și complexe. Apar mai încolo tutoriale super complexe, dar astea sunt pentru altă dată. Eu pe atunci aveam un arsenal variat de modele origami – orice lucru mai simplu, îl făceam. Animale, dinozauri, dragoni, orice îmi părea mie cool.
Îmi amintesc că dădusem de un site cu tutoriale simple în formă de diagramă – practic, poze desenate sau schițate cu fiecare pas în parte. Scopul meu final a fost să fac toate modelele de acolo, ca să mă simt pregătit să trec la pasul următor – și erau zeci de modele unice! The grind was real. Am reușit într-un final să fac toate modelele respective, și viața mi-a arătat o nouă ușă.
La un moment dat am văzut un tutorial cu un dragon foarte arătos, și toată flacăra mea a izbucnit în extaz – am zis că trebuie neapărat să îl fac! Asta a fost acum 10 ani, aproape 11, so it’s a looong time ago. Tutorialul îl găsiți easy pe YT, modelul se numește Fiery Dragon. Mi-a luat două ore cred, hârtia se rupse la coadă, dam munca mea a dat finally roade!
Probabil te întrebi unde se poate ajunge cu arta asta, doar sunt lebede și broscuțe săltărețe, nu?
Achievement unlocked: Intermediary origami.
De la acest milestone, lucrurile au început să progreseze înfricoșător de repede – am ajuns să fiu în extaz că am putut să fac, eu, cu mâna mea, așa ceva! Am ajuns să tot fac acel dragon, să încerc să îl fac altcumva, cu poziția diferită, coarne diferite, altfel coada – pe scurt, învățam, fără să îmi dau seama pe moment, cum să fiu foarte creativ cu sculptatul hârtiei, skill de care sunt foarte mândru în acest moment – nu glumesc când spun că am ajuns să fac zeci de dragoni, deja știam pattern-ul din cap, nu mai trebuia să mă uit la video.
Am ajuns la concluzia că am o memorie vizuală extrem de bună. Să fie între noi – apreciez arta asta atât de mult, pentru că e terapeutică pentru mine – când mă simțeam prost, din orice motiv, făceam poc! Un dragon, și îmi trecea starea negativă; mă regăsesc în repetivitate, în liniște, în spațiul meu personal; sunt o persoană foarte liniștită, rezist presiunii și îmi place o provocare, să fac un ’’mental gymnastics’’, ca să spun așa. Din acest motiv pot aprecia arta asta atât de mult.
După perioada asta de început în care am învățat să fac origami intermediar, am dat de modelele complexe. Oh, boy, aici e toată spuma.
Puteți ghici care a fost următorul meu model – un dragon super complex – Ancient Dragon, creat de Satoshi Kamiya, un maestru contemporan japonez. Din câte îmi amintesc, am reușit să fac primul meu model complex/super complex în clasa a XI-a. (god, I’m so old).
Nu are cum să devină treaba mai complicată, deloc…
Achievement unlocked: Complex/Super complex origami.
Vă puteți imagina sentimentul meu de satisfacție când am reușit să îl fac pentru prima dată? Ca să vă faceți o idee – în cartea cu acel dragon, autorul zicea că modelul respectiv ia 8 ore – și eu cum am fost la început, fiind prima mea încercare, am stat câteva zile să lucrez la acea bestie. Nu am precizat înainte – pentru origami complex, este recomandată o foaie specială, sau măcar subțire (nicidecum a4, hârtia aia e prea groasă, pentru toate acele straturi care se vor suprapune într-un final, și se va rupe tot).
Ca să vă arăt că nu mă rezum la vorbe, vă las să înțelegeți cu proprii voștri ochi!
Toate fiind spuse, sper că v-a plăcut!
Acel Dwarf/Gimli este foarte apropiat de sufletul meu, este o dovadă că ambiția oferă rezultate bune. Pot să spun că sunt foarte recunoscător că pot face ceea ce fac, și că mereu vor fi încântat să arăt lumii ceva nou, inedit. Există atâtea lucruri pe care le-aș putea arăta în continuare, dar o să mă mențin la câteva reușite foarte personale. Eu învăț în continuare, încă îmi trebuie practică la acele Crease Pattern-uri, dar este timp! Important e să îți placă ceea ce faci, dacă se poate, din toată inima. Consider că aceasta este rețeta succesului, liniște, pace și mulțumire față de ceea ce faci!
Apropo, dacă vrei să fii la curent cu cele mai mișto creații origami, aici îl găsești pe Patrick!
Autor: Vraja Patrick Alberto
